Profesoara MĂRIOARA SFERA FACE DEZVĂLUIRI ȘOCANTE! O situație cât se poate de bizară se petrece în Voivodina, unde în ciuda faptului că există toate drepturile garantate pentru minoritatea românească, numărul de copii care se înscriu la clasele cu predare în limba română scade de la an la an. Profesorul Marioara Sfera face o radiografie tristă a situației comunității românești și descrie perspectivele sumbre ale unui viitor în care umbra asimilării vine tot mai amenințătoare. Totodată, Consiliul Național al Românilor este parcă tot mai adormit și indiferent. (EPISODUL 1)

Au fost momente unice de sărbătoare în mijlocul comunității românești din Kladovo, unde a fost marcată Ziua Limbii Române, alături de oaspeți de seamă, la CASA ROMÂNEASCĂ DIN KLADOVO. Un elogiu celui mai important element al unității, coeziunii și identității românești, Limba Română, a fost adus deopotrivă de către oameni de cultură, muzicieni, lideri ai comunității românești din Serbia de Răsărit și Voivodina.

Ciudat sau nu, în această perioadă cumplită din toate punctele de vedere, parlamentarii au au lansat în Senatul României un proiect controversat care, culmea, a trecut la vot și a ajuns la Camera Deputaților, for decizional. Modificările vizează ca Ziua românilor de pretutindeni să fie sărbătorită pe data de 30 noiembrie, Ziua Ocrotitorului României, Sf. Apostol Andrei, întemeietorul Bisericii Ortodoxe Române. Departamentul pentru românii de pretutindeni a dat un punct de vedere negativ, motivat, dar se pare că senatorii nu au fost interesați de părerea specialiștilor în materie.

Belgrad, mai 2025 – Serbia parcurge prima etapă de revizuire a acordului tehnic încheiat cu Fondul Monetar Internațional (FMI), în cadrul Instrumentului Politicii de Coordonare semnat în octombrie 2024. Acordul, cu o durată de 36 de luni, are ca scop facilitarea accesului la surse externe de finanțare, într-un context regional dominat de incertitudini și întârzieri în procesul de integrare europeană.

Un angajament fiscal ambițios

Documentul semnat cu FMI impune autorităților de la Belgrad menținerea unui deficit fiscal de maximum 3% din PIB pe întreaga durată a acordului. Pe lângă această limită, Serbia s-a angajat la implementarea unor reforme structurale menite să consolideze echilibrul macroeconomic și să atragă încrederea investitorilor internaționali.

Tensiuni interne și riscuri reputaționale

În lunile recente, Serbia s-a confruntat cu o serie de proteste sociale care au implicat diverse categorii profesionale, afectând stabilitatea politică internă. Printre efectele vizibile ale acestor mișcări se numără blocarea activităților universitare și deteriorarea percepției publice asupra guvernului în funcție. Aceste evoluții au generat rezerve în rândul oficialilor FMI privind capacitatea executivului de la Belgrad de a respecta calendarul de reforme convenit.

Prima revizuire: concluziile FMI

În acest context, o delegație FMI a efectuat o vizită oficială în Serbia, în mai 2025, în urma căreia s-a ajuns la un acord tehnic privind prima revizuire a înțelegerii inițiale. Potrivit concluziilor raportului elaborat, Fondul apreciază reziliența economiei sârbe, în pofida unor semnale de încetinire a creșterii economice. Astfel, prognoza pentru 2025 a fost ajustată la 3%, iar pentru 2026 la 4%.

Active strategice și perspective financiare

Analiza FMI evidențiază o serie de puncte forte ale economiei Serbiei, printre care se remarcă:

Rezerve substanțiale de capital: o garanție de stabilitate în fața unor eventuale șocuri externe;

Depozite guvernamentale consistente: o plasă de siguranță fiscală apreciabilă;

Reducerea datoriei publice: un trend favorabil pentru sustenabilitatea bugetară;

Capitalizarea solidă a băncilor: un indicator de sănătate pentru sistemul financiar național;

Nivel ridicat al lichidităților bancare: facilitând finanțarea economiei reale.

Toate aceste atuuri consolidează relația Serbiei cu FMI și pot contribui la stabilizarea macroeconomică a regiunii Balcanilor de Vest.

O placă comemorativă, ridicată pe malul Dunării, în orașul Kladovo, dedicată împlinirii a 1900 de ani de la încheierea războaielor daco-romane, ridicată cu sprijinul românilor din Serbia, în anul 2006, a dispărut fără urmă. Placa ce îi înfățișa pe Regele Decebal și Împăratul Traian, scrisă bilingv (română și sârbă), a fost tăiată pur și simplu de la nivelul solului, cel mai probabil de către autoritățile locale.

În foarte scurt timp, de la 22 iulie 2025, se reiau cursele cu bacul între România și Serbia, de la Moldova Nouă. Tradiționala trecere în Serbia, întreruptă ani de zile, redevine posibilă datorită înființării Asociației de Dezvoltare Intercomunitară „FERIBOT MOLDOVA NOUĂ – SERBIA”, de către Primăria Moldova Nouă și Consiliul Județean Caraș-Severin.

ÎN ATENȚIA VIITORILOR STUDENȚI ! Catedra de Filologie Română și Clasică invită tinerii români la studii. La Universitatea „Yurii Fedkovyci” din Cernăuți a început campania de admitere la studii universitare de licență (bacalaureat)

Guvernul a lansat cea de-a doua ediție a Programului educațional „Excursia Europeană”, prin care elevi din toate raioanele țării vizitează capitala și au parte de activități educative și culturale. În total, peste 1300 de copii vor beneficia de această oportunitate, iar primul grup de copii a sosit, astăzi, la Chișinău.

Peste 80 de elevi din Republica Moldova care au obținut rezultate remarcabile la olimpiadele republicane de Limba și literatura română și Istoria românilor și universală, precum și 70 de profesori coordonatori ai acestora au fost recompensați astăzi, 18 iunie 2025, de Guvernul României, prin Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova (DRRM).

7000 de tineri români care trăiesc în afara țării sunt așteptați în această vară, în România. Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP) lansează astăzi cea de-a XVI-a ediție a Programului de „Tabere ARC” și deschide sesiunea de înscriere pentru cele 7000 de locuri disponibile, în nouă locații din țară.