Până în prezent, Consiliul Național al Minorității Naționale Române din Serbia (CNMNRS) a înregistrat 5 mandate (legislaturi) complete sau în curs de desfășurare de la înființarea sa, alegerile fiind organizate o dată la 4 ani (cu excepția primului mandat care a fost mai lung).

Primul mandat (2004–2010): constituit inițial în septembrie 2004 prin adunarea de electori.

Al doilea mandat (2010–2014): desemnat în urma primelor alegeri naționale directe din Serbia pentru consiliile minorităților.

Al treilea mandat (2014–2018): ales în mod direct în toamna anului 2014.

Al patrulea mandat (2018–2022): în urma alegerilor din noiembrie 2018.

Al cincilea mandat (2022–2026): ales în noiembrie 2022, fiind mandatul aflat în curs.

Conducerea oficială a Consiliului Național al Minorității Naționale Române (CNMNR) din Serbia de-a lungul celor 5 mandate a fost asigurată de următorii președinți:

Mandatul I (2004–2010): Daniel Petrovici

Mandatul II (2010–2014): Daniel Petrovici

Mandatul III (2014–2018): Daniel Petrovici

Mandatul IV (2018–2022): În acest mandat au existat doi președinți: Dr. Ion Omoran (ales în noiembrie 2018, a demisionat ”din motive personale” în august 2019) și Daniel Magdu (preluat în august 2019 în urma demisiei predecesorului său).

Mandatul V (2022–2026): Dr. Valentin Ardelean (președintele în exercițiu, ales în urma alegerilor din noiembrie 2022).

Informațiile complete despre funcția de președinte al Consiliului Executiv (denumit oficial și Biroul Executiv sau Comitetul Executiv) al Consiliului Național al Minorității Naționale Române (CNMNR) din Serbia arată o structură dinamică, marcată de schimbări politice interne importante în ultimele două legislaturi:

Lista președinților Consiliului Executiv pe mandate:

Mandatul I (2004–2010): Ionel Cipu. A fost primul președinte al structurii executive de la înființarea oficială a forului, la Novi Sad.

Mandatul II (2010–2014): Ionel Cipu. Și-a reînnoit mandatul administrative, în urma primelor alegeri directe.

Mandatul III (2014–2018): Traian Căcina. A preluat conducerea organului executiv operativ, axându-se pe managementul departamentelor specializate (învățământ, cultură, mass-media).

Mandatul IV (2018–2022): În această perioadă agitată au existat doi președinți: Daniel Magdu – ales inițial la constituirea mandatului și Rodica Almăjan – a preluat funcția în august 2019, după ce au avut loc restructurări interne majore generate de demisia președintelui general al CNMNR (Ion Omoran).

Mandatul V (2022–2026): Daniel Magdu. Este președintele în exercițiu al Consiliului Executiv, ales în februarie 2023 în cadrul ședințelor de după noul scrutin. Notă: Darian Tăpălagă a preluat temporar atribuții de coordonare directă în organigrama internă a comitetului atunci când executivul în frunte cu Daniel Magdu a picat. CNMNR a fost atunci unicul Consiliu din Serbia care a funcționat fără Consiliu Executiv timp de câteva luni ceea ce este inadmisibil, însă la românii din Serbia totul este posibil.

Fiecare componență a Consiliului este alcătuită dintr-un număr fix de 23 de membri (consilieri), care își împart mandatele interne pe liste în funcție de rezultatele obținute la alegeri. De exemplu, în actualul mandat (2022–2026), lista „Românii împreună” deține 19 mandate de consilieri, iar „Partidul Român” deține 4 mandate.

Luna octombrie este una intensă din punct de vedere electoral în Serbia, deoarece cu doar două săptămâni înainte, pe 25 octombrie 2026, vor avea loc și alegeri parlamentare anticipate atât de mult așteptate, deoarece președintele Serbiei a ezitat să convoace alegerile pe lângă faptul că în Serbia sunt nemulțumiri și proteste mari de aproape doi ani continuu.

În data de 8 noiembrie 2026 vor avea loc alegerile pentru un nou Consiliu Național al Minorității Naționale Române din Serbia.

Dar, înainte să se încheie mandatul Consiliului actual, al cărui membru sunt și eu, aș putea face o analiză nu prea detaliată (pentru că mi-ar trebui mult mai mult spațiu și totuși zic să nu scoatem la iveală toate rufele murdare ale românilor din Serbia, să lăsăm ceva și pentru anii care urmează ...) din punctul meu de vedere.

La recensământul din 2022, în Republica Serbia sunt înregistrați 23.044 români dintre care chiar 19.500 în Voivodina, ceea ce este de necrezut...

Astfel, este bine cunoscut în comunitatea românilor din Serbia faptul că alegerile din 2022 au fost grav și urât fraudate, astfel încât lista ”Românii împreună” să ”adauge și să adauge” cât mai multe mandate ca să aibe puterea absolută în toate hotărârile fără nici un obstacol. Faptul că s-a spus cum s-au prezentat peste 10.000 de români înscriși pe lista electorală specială la vot (adevărul este că mai mult de 5000 nu au fost nici în ruptul capului) împreună cu cei morți și cu cei aflați în afara țării (Canada, S.U.A., Elveția, Austria, Germania, România) în ziua alegerilor din noiembrie 2022, câțiva dintre cei care supravegheau alegerile (fiind oamenii puși direct de primării și de cancelariile locale care sunt angajații și ascultătorii statului) au semnat în locul acestor oameni de parcă au fost ei prezenți, (dar n-au fost!) este o fraudă nemaipomenită.

În acest mandat, Consiliul a fost nevoit să își mute sediul din strada Vasko Popa 16 (”Casa Butoarcă” care aparține Bisericii Ordodoxe Române și care reamenajează casa pentru alte activități importante lor) în strada Dvorska tot în Vârșeț (clădirea Căminului Tineretului din Vârșeț) și are două birouri regionale pentru românii din Serbia de Răsărit, în Kladovo și Kučevo.

În acest mandat, ședințele Consiliului s-au ținut în mod fizic să le numeri pe degete, atât de puține erau, în schimb electronic, câteva zeci de ședințe la care nu poți dezbate nimic ci doar să apeși butonul pentru da ori pentru nu (dar cine a îndrăznit aceast lucru!) la deciziile care s-au adus a priori de ”păpușarul atotputernic”. Să menționez că s-au adoptat sume mari de bani pentru diferite ”lucrări” ale multor asociații ascultătoare, înclinate sistemului actual în Serbia.

În acest mandat Departamentul pentru învățământ a funcționat aproape sub nici o formă. Românii din Voivodina pe an ce trece își înscriu tot mai mult copiii la școlile generale cu limba de predare sârbă, având școli cu limba de predare română și Departementul nu a preluat absolut nici o acțiune în vederea opririi ori ameliorării acestui lucru. Românii care își câștigă salariul în instituțiile cu prefix românesc (Libertatea, RTV, ICRV, cadrele didactice în școlile cu limba de predare română), românii care mâine-poimâine solicită cetățenia română, copiii lor deasemenea o vor solicita și tot acești copii mâine-poimâine vor fi studenți în România și atunci vin la Consulat ori Ambasadă să solicite declarație de apartenență a minorității române ... ce absurd ... ba mai cer și cei de etnie sârbă (nespunând adevărul că nu au tangență cu românii) pentru a studia gratuit, fără examen de admitere și mai obțin și bursă pe contul statului român ... și au obținut și obțin declarația cum că ar fi români ... ce rușine ... ce minciună ...

În acest mandat, candidații care au fost repartizați împreună pe lista ”Românii împreună” (cred că fără prea mare voie a lor proprie) au rezistat ceva mai bine de doi ani ca mai apoi să înceapă să ”scârțâie din toate încheieturile” astfel că s-au dizolvat în trei grupări și mai funcționează artificial după necesități.

În acest mandat, noi patru (Mărioara Sfera, Dragan Demici, Nicu Ciobanu și Jivoslav Lazici) de pe lista ”Românii pentru români” am fost excluși absolut din toate activitățile, departamentele și din orice unde am fi putut contribui calitativ și constructiv astfel că nu ne asumăm responsabilitatea pentru ceea ce s-a realizat ori nu s-a realizat și pentru ceea ce a putut să fie mai bine dacă toți cei 23 de membri am fi funcționat ca un întreg pentru români. Însă, evident că acest lucru l-a hotărât ”păpușarul principal” ajutat de ”păpușoii trădători de neam”.