Cu mai puțin de trei săptămâni înaintea alegerilor, Serbia este una dintre puținele țări europene în care două imagini aproape opuse asupra aceleiași competiții electorale pot fi susținute cu sondaje

La 26 de ani de la căderea regimului Slobodan Milošević, Serbia se pregătește pentru un nou scrutin parlamentar, într-un climat politic marcat de polarizare, proteste și contestarea puterii exercitate de Aleksandar Vučić. Comparația dintre 5 octombrie 2000 și alegerile din 25 octombrie 2026 readuce în discuție o întrebare fundamentală pentru evoluția democratică a țării: este suficientă victoria electorală pentru a produce o schimbare reală a sistemului politic

În ultimele decenii, subiectul construirii centralei hidroelectrice Djerdap 3 (Porțile de Fier 3) s-a regăsit atât pe buzele a milioane de sârbi, cât și pe agendele politicienilor care promiteau că vor implementa mega-proiectul, în dorința de a obține capital electoral. Indiscutabil, o astfel de investiție implică parcurgerea unor etape premergătoare grevate de numeroși și variați factori, de la cei financiari, până la cei de mediu sau cei care țin de cooperarea internațională a Serbiei. Cu toate acestea, ideea creșterii independenței energetice a țării vecine nu a dispărut, iar anul 2026 marchează debutul acțiunilor concrete în vederea materializării celui mai mare proiect de acest tip din regiune

A trecut mult timp de la alegerile locale din Bor, dar ecourile acestor alegeri, din perspectiva românilor ce trăiesc în zonă, nu s-au stins. Dimpotrivă, cobntroversele se adâncesc și mai mult, după ce un lider al comunității românești a ales să primească o funcție de la partidul de guvernământ (SNS), cel pe care îl acuza pe vremuri că nu respect drepturile românilor din Valea Timocului. Oportunismul lui Predrag Balașevici l-a costat ruperea Partidului Neamului Rumânesc.

Președinta Adunării Naționale a Serbiei, Ana Brnabić, a declarat că Serbia a sprijinit Ucraina încă de la izbucnirea războiului și că, din februarie 2022 până în prezent, a acordat Kievului asistență în valoare de peste 60 de milioane de euro, sub formă de ajutoare financiare și umanitare, fără a furniza însă echipamente sau armament militar.

Într-un interviu acordat Euronews, Brnabić a subliniat că Serbia a fost singurul stat din Balcanii de Vest care, în perioada celor mai dificile luni de iarnă, a livrat Ucrainei echipamente destinate sectorului energetic.

„Sistemele energetice ale Serbiei și Ucrainei sunt similare, motiv pentru care am putut furniza generatoare, componente și piese de schimb. În unele cazuri, aceste echipamente nu mai puteau fi achiziționate de pe piață, astfel că le-am oferit din propriile noastre rezerve. În acest fel s-a dezvoltat o relație foarte apropiată între Serbia și Ucraina, un aspect mai puțin cunoscut, inclusiv la nivelul Uniunii Europene”, a afirmat oficialul sârb.

Belgradul menține un dialog permanent cu Kievul

Ana Brnabić a precizat că dialogul dintre președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, și președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, este constant, cei doi lideri aflându-se în contact permanent.

Totodată, aceasta a menționat că întreține o comunicare regulată și cu președintele Parlamentului ucrainean, Ruslan Stefanciuk.

„Serbia nu este un satelit al Rusiei”

Referindu-se la percepția potrivit căreia Serbia ar reprezenta „calul troian al Rusiei” în Europa sau unul dintre cei mai apropiați aliați ai Moscovei, Brnabić a apreciat că această imagine este exagerată și bazată pe stereotipuri.

„Sârbii nu sunt «ruși mai mici». Serbia este un stat independent, suveran și autonom, cu aproape o mie de ani de istorie. Este adevărat că avem relații tradițional bune cu Federația Rusă și că acestea continuă și în prezent, însă nu este o relație lipsită de divergențe. Rusia a criticat în repetate rânduri Serbia, inclusiv pentru voturile exprimate la Organizația Națiunilor Unite de condamnare a agresiunii împotriva Ucrainei și pentru sprijinul acordat Kievului”, a declarat președinta Parlamentului sârb.

Potrivit acesteia, multe dintre percepțiile privind politica externă a Serbiei sunt influențate de prejudecăți, ceea ce face ca faptele concrete să fie adesea ignorate.

„Adevărul contează și probabil ar trebui să comunicăm mai eficient ceea ce facem. Din păcate, stereotipurile sunt atât de puternice încât, chiar și atunci când prezentăm faptele, acestea sunt adesea ignorate sau puse sub semnul întrebării. Dacă cineva dorește să afle cât de mult a sprijinit Serbia Ucraina, poate întreba chiar autoritățile ucrainene”, a adăugat Brnabić.

Critici privind standardele aplicate Serbiei în procesul de aderare la Uniunea Europeană

Referindu-se la parcursul european al Serbiei, Ana Brnabić, care a participat recent la Bruxelles, alături de trei miniștri ai guvernului sârb, la prezentarea progreselor înregistrate în procesul de integrare europeană, a afirmat că există o nemulțumire tot mai mare în rândul cetățenilor față de ceea ce percep drept un tratament diferențiat aplicat Serbiei în raport cu alte state candidate.

Ea a oferit drept exemplu recomandările formulate de OSCE/ODIHR privind îmbunătățirea procesului electoral.

„Serbiei i se solicită implementarea integrală a recomandărilor ODIHR pentru a putea deschide Clusterul 3, deși din punct de vedere tehnic îndeplinește condițiile încă din 2021. În schimb, alte state candidate, care au primit recomandări similare, au deschis deja toate clusterele de negociere fără a fi obligate să le implementeze în totalitate. Este un dublu standard dificil de explicat cetățenilor noștri și care afectează credibilitatea Uniunii Europene”, a declarat Brnabić.

Belgradul își menține obiectivul aderării la Uniunea Europeană

În pofida acestor critici, președinta Parlamentului sârb a reafirmat că autoritățile de la Belgrad consideră în continuare că viitorul Serbiei este în Uniunea Europeană.

„Nu renunțăm la acest obiectiv. Vom continua să muncim și să accelerăm reformele, însă este important ca rezultatele obținute să fie evaluate în mod obiectiv și consecvent. Înțelegem că Uniunea Europeană este o comunitate de state care are dreptul să stabilească propriile criterii de aderare, însă ar fi benefic ca aceste standarde să fie aplicate în mod egal tuturor statelor candidate”, a concluzionat Ana Brnabić.

Source: kosovo-online.com

Este punctul de vedere al economistului american Jeffrey D. Sachs, profesor la Universitatea Columbia și unul dintre cei mai cunoscuți specialiști în dezvoltare economică și relații internaționale. El consider că mai degrabă, țara vecină ar trebui să contribuie la construirea unei Europe echilibrate și multipolare.

De mai bine de un an, mărfurile importate din Serbia în Kosovo pot intra doar prin punctul de trecere Merdare. Scanerele, a căror instalare este o condiție pentru deschiderea altor puncte vamale, nu vor fi funcționale cel puțin încă 12 luni. Până atunci, mediul de afaceri și consumatorii continuă să suporte pierderi din cauza aglomerației și întârzierilor din acest punct de frontieră

Directorul Oficiului pentru Kosovo și Metohia, Petar Petković, a subliniat că alegerile locale din Kosovo, programate pentru 12 octombrie, au o importanță fundamentală pentru comunitatea sârbă, care urmărește să-și recâștige controlul asupra celor patru municipalități din nord și să-și confirme victoriile în cele șase municipalități situate la sud de râul Ibar

Contextul economic internațional, în principal, precum și dezechilibrele sociale din ultima perioadă, în plan secundar, au făcut ca Serbia să nu atingă performanțele previzionate la începutul anului, cu privire la creșterea produsului intern brut (PIB) în 2025. Spre deosebire de analizele inițiale, care prognozau o majorare a PIB-ului cu 4,2% în acest an față de cel precedent, situația din teren arată că economia Serbiei nu va genera nici o creștere de 3% anul acesta

Republica Moldova a trecut printr-o zi care va fi cu siguranță amintită mult timp în istoria sa recentă. Alegerile parlamentare și referendumul constituțional au reconfirmat sprijinul majorității cetățenilor pentru Partidul de Acțiune și Solidaritate (PAS), condus de Maia Sandu. Rezultatul a oferit partidului majoritatea parlamentară, oferindu-i un mandat clar pentru continuarea reformelor și integritatea europeană.

Însă alegerile de ieri nu au fost doar o formalitate. Ele au reprezentat o oglindă a tensiunilor și provocărilor cu care se confruntă Moldova: diviziunea internă a societății, problemele economice acute și presiunile externe care încearcă să influențeze direcția politică a țării.

Contextul intern: între speranță și nemulțumiri

Societatea moldovenească rămâne divizată. Rezultatele referendumului pentru introducerea obiectivului european în Constituție au fost strânse, indicând că, în timp ce o parte a populației susține integrarea europeană, există încă un segment semnificativ de cetățeni care ezită sau care privesc cu scepticism acest parcurs.

Problemele cotidiene au cântărit mult în decizia alegătorilor. Salariile mici, creșterea prețurilor la alimente și energie, lipsa locurilor de muncă și migrația tinerilor sunt subiecte care influențează profund percepția oamenilor despre guvernare. Alegerile de ieri au arătat că cetățenii votează nu doar pentru orientarea geopolitică, ci și pentru schimbările care le afectează viața de zi cu zi.

În plus, percepția asupra transparenței și eficienței instituțiilor a fost un factor decisiv. Mulți alegători urmăresc dacă promisiunile de reforme vor fi aplicate efectiv și dacă instituțiile statului pot garanta stabilitate și corectitudine.

Influența externă: Rusia și metodele subtile

Alegerile au fost monitorizate atent nu doar de cetățeni, ci și de actori externi. Rusia, în mod evident, a urmărit cu interes rezultatele și a încercat să influențeze procesul electoral prin diverse mijloace. Pe lângă campaniile de dezinformare online și presiunile politice asupra liderilor locali, au existat și acțiuni directe de destabilizare: mai multe site-uri guvernamentale și platforme media au fost ținta atacurilor cibernetice menite să întrerupă funcționarea sistemelor, să răspândească panică și să amplifice dezinformarea.

În paralel, autoritățile moldovene au descoperit că mai mulți cetățeni moldoveni au fost instruiți în Serbia pentru a organiza proteste și a provoca haos în ziua alegerilor. Participanții au învățat tehnici de protest organizat, cum să evite cordoanele de poliție și cum să creeze tensiuni. Deși statul sârb nu a fost implicat oficial, aceste instruiri au fost facilitate de rețele apropiate de Rusia. Aceasta demonstrează că destabilizarea nu se limitează la propagandă sau presiuni politice: există și pregătiri logistice care ar fi putut influența direct votul.

Aceste metode subliniază cât de vulnerabilă este Moldova la interferențele externe și cât de importantă este protejarea procesului democratic, nu doar prin prezența la urne, ci și prin supraveghere, transparență și vigilență.

Rezultatele și mesajele alegătorilor

Victoria PAS, cu majoritate parlamentară, transmite un mesaj clar: cetățenii sprijină continuarea cursului european. În același timp, rezultatele strânse ale referendumului arată că există încă opoziție și scepticism în rândul unei părți a populației.

Această diviziune reflectă realitatea socială și economică a Moldovei. În timp ce mulți alegători susțin valorile europene și reformele, nemulțumirile legate de nivelul de trai și de lipsa oportunităților continuă să fie o problemă. Alegerile de ieri au demonstrat că politica internă și cea externă sunt strâns legate, iar succesul unei guvernări depinde de echilibrul între ele.

Perspectivele pe termen lung

Acum, Moldova se află în fața unei perioade cruciale. PAS și Maia Sandu au mandatul de a implementa reforme profunde: consolidarea justiției, combaterea corupției, creșterea transparenței administrației și protecția drepturilor cetățenilor.

Însă provocările nu se opresc aici. Presiunile externe, în special cele venite din partea Rusiei, rămân o amenințare constantă. Descoperirea instruirilor din Serbia arată că destabilizarea poate fi subtilă și indirectă. În același timp, problemele economice și tensiunile sociale necesită soluții rapide și vizibile pentru cetățeni.

Succesul Moldovei va depinde de capacitatea societății de a rămâne unită, de implicarea cetățenilor și de vigilența față de interferențele externe. Alegerile de ieri reprezintă doar începutul: urmează implementarea reformelor, consolidarea instituțiilor și transformarea votului în rezultate concrete și sustenabile.

Concluzie

Alegerile de ieri au fost o confirmare a sprijinului pentru integrare europeană, dar și un semnal că Moldova rămâne expusă la presiunile externe și la vulnerabilități interne. Pentru ca votul să se transforme în schimbare reală, Moldova trebuie să continue reformele, să întărească instituțiile statului și să mențină coeziunea socială. Alegerile marchează astfel începutul etapei decisive, în care democrația și stabilitatea vor fi testate în mod constant.