Față de problemele românilor din Serbia de Răsărit, frații noștri din Voivodina sunt mult mai privilegiați din multe puncte de vedere. Comunitatea românească de aici are toate drepturile de afirmare a identității, au școli și facultăți în limba română, inscripții bilingve la toate localitățile în care populația majoritară este românească și foarte multe drepturi. De la distanță, situația românilor din Voivodina este una fericită, dacă ne gândim că, pe lângă toate aceste drepturi au și presă în limba română, plus o casă de presă și editură cu un nume arhicunoscut: LIBERTATEA.
La o aprofundare mai atentă a situației, lucrurile nu stau, însă, tocmai așa. Ce-i drept, școala în limba română este un drept fundamental, doar că numărul elevilor care se înscriu la clasele cu predare în limba română scade din ce în ce mai mult, iar asta nu pentru că asupra românilor face cineva vreo presiune, ci chiar din vina românilor. Tot mai multe familii de români își dau copiii la școală, la clasele cu predare în limba sârbă. Motivele sunt variate și greu de înțeles pentru noi cei care vedem de departe fenomenul, dar nici nu este combătut cum ar trebui să fie de către un organism fundamental pentru apărarea drepturilor minorității românești, denumit Consiliul Național al Minorității Naționale a Românilor din Serbia sau CNMNRS – pe scurt. Doar că acest Consiliu pare să fi adormit sau să se fi întors cu spatele către problemele românilor. În mod inexplicabil, majoritatea formată din 19 dintre cei 23 de aleși ai românilor conduce autoritar și discreționar CNMNRS și, în mod cu totul și cu totul ciudat își țin ședințele periodice on-line, așa cum doar în perioada pandemiei se mai întâmpla.
CASA BUTOARCĂ, lăsată moștenire de una dintre cele mai proeminente personalități de origine română a Voivodinei, clădire istorică renovată cu sprijinul Guvernului României, găsduiește sediul CNMNRS, dar aleșii nu s-au întâlnit aici decât la ședința de constituire. Mai mult, profesoara Mărioara Sfera, membru al CNMNRS spune că este datoria Consiliului, prin Departamentul pentru Educație de a discuta cu părinții care evită să își mai dea copiii la cursurile de limba română și preferă școala în limba sârbă.
Elevi în limba sârbă, studenți în România
Într-un interviu VIDEO acordat jurnalromanesc.ro, Mărioara Sfera povestește cum tot mai mulți părinți din familii de români își trimit copii la cursurile în limba sârbă, din clada I și până la finalizarea liceului, după care acești copii, care știu limba română din familie, merg la cursuri universitare în România, pe locurile puse gratuit la dispoziția românilor de pretutindeni.
Vă invităm să ascultați mărturiile doamnei profesoare Mărioara Sfera (în video aflat deasupra articolului), nu înainte de a vă mai spune că CNMNRS are 23 de membri aleși de populația românească din întreaga Serbie. 19 dintre acești mebri sunt majoritatea care a fost susținută de zona politică aflată la putere în Serbia, în timp ce doar 4 membri reprezintă aleșii pe lista Partidului Român și sunt doi români din Voivodina și doi din Valea Timocului. Este vorba despre Mărioara Sfera, Nicu Ciobanu, Jiva Lazici și Dragan Demici.
