Oficialul român ne-a vorbit despre necesitatea reformării și transparentizării procesului de lucru în această arie a diplomației române, precum și despre activitatea sa în această funcție preț de doar câteva luni în care a pus deja în mișcare o serie de proiecte interesante ce vor îmbunătăți relația României cu diaspora, dar care vor schimba pozitiv și probleme identitare cu care se confruntă românii din imediata apropiere a granițelor țării.
Dan Stoenescu este diplomat de carieră, vorbește șase limbi străine, a studiat în SUA, Marea Britanie, Egipt și România. A cochetat și cu meseria de jurnalist, scriind pentru publicații din SUA, Marea Britanie, Egipt, Liban. România și Republica Moldova.
EVZ: Domnule ministru, înainte de toate v-aș întreba care este, în opinia Dvs., diferența între un ministru politic și un tehnocrat, un specialist în diplomație, asa cum sunteți Dvs?
Dan Stoenescu: Este o întrebare complicată, dar în același timp simplă. Nu știu să vă spun ce face un ministru politic, pentru că nu am fost niciodată un ministru politic, eu vă pot spune ce fac eu. Şi anume același lucru pe care l-am făcut încă din tinerețea mea în societatea civilă, același lucru pe care l-am făcut atunci când am intrat în diplomație, adică să lucrez cu comunitățile românești din străinătate, atât cele istorice, cât și cele diasporă. Comunități pe care le cunosc foarte bine și cu care lucrez cu multă pasiune.
EVZ: Mandatul Dvs. este unul scurt, practic de un an, dar în timpul lui v-ați propus să faceți foarte multe. Ce priorități aveți legate de comunitățile istorice din jurul graniței precum și cele de români din Occident?
Dan Stoenescu: Eu vă pot puncta câteva dintre prioritățile mandatului meu. În primul doresc să vă spun că acordăm aceeași atenție comunităților de români din diaspora, cât și celor istorice. Fiecare dintre ele au problematici distincte și desigur necesită abordări diferite specifice pe linia menținerii identității naționale. Pentru început aș dori să vorbesc un pic despre diaspora. În ceea ce privește prioritățile, dorim să luăm măsuri care să stimuleze rolul diasporei în dezvoltarea economică. Acest lucru nu a fost accentuat în politicile statului până acum și dorim să profităm de această diasporă mare pe care România o are, în principal în Europa de Vest pentru a ajuta la dezvoltarea economică a României prin organizarea unor activități specifice precum inițierea unor forumului de afaceri pentru diaspora, crearea unui fond de investiții pentru românii din străinătate. Foarte importante de menționat aici sunt și atragerea fondurilor europene și dorim să organizăm sesiuni de informare și consultanță pentru românii din diasporă cu privire la accesarea fondurilor europene. De asemenea, în ceea ce privește strategiile noastre dedicate diasporei, limba română joacă un rol foarte important și în principal promovarea limbii române, în special la generația a doua de români. După cum știți comunitățile noastre din Italia și Spania, au peste un milion de români și în acest sens dorim să îi integrăm în programele școlare ale acestor țări, anume să reușim introducerea limbii române ca materie opțională. Pentru noi este foarte importantă intensificarea dialogului cu diaspora în direcția identificării celor mai adecvate soluții la problemele cu care se confruntă. În acest sens, dorim să menținem cu dialog permanent cu mediul asociativ din aceste țări. În ceea ce privește comunitățile istorice, din păcate situația nu s-a îmbunătățit în ultimii ani și dorim să continuăm eforturile de cultivare a limbii române și acțiunile generale care doresc să sprijine menținerea tradițiilor și obiceiurilor strămoșești ale românilor din comunitățile istorice, precum și acțiunile care permit păstrarea și promovarea bogăției spirituale. De asemenea vreau să menționez că modificarea legii cetățeniei este un prim pas astfel încât comunitățile istorice din teritorii care nu au aparținut niciodată administrativ României să poată primi cetățenia română. Un prim pas a fost făcut în acest sens și acum, în MAE, lucrăm la normele metodologice pentru a pune în aplicare această nouă lege a cetățeniei. De asemenea, un pas important în strategia noastră este și înființarea unor centre culturale în comunitățile istorice prin care statul român să promoveze păstrarea limbii și culturii române în cadrul unor programe culturale, educaționale, mass-media și legate de spiritualitate, împreună cu și cu alte instituții. Aici aș putea menționa Institutul pentru Cultură și Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti" din cadrul Academiei Române. Având în vedere că suntem parte integrantă a MAE, politica referitoare la minorități este esențială și în acest sens ne așteptăm ca minoritatea română să se bucure de același tratament oriunde s-ar afla ea, deoarece noi ne dorim reciprocitate. România protejează dreptul fiecărui individ de a se declara ca aparținând unei minorități naționale să folosească limba nativă în serviciul public, să aibă acces la mass-media în limba maternă și ne dorim ca același lucru să se întâmple și în celelalte țări unde se află comunități românești. Dorim ca românii, indiferent de unde se află ei – în Ucraina, Ungaria, Bulgaria, Serbia sau în Albania, să se bucure de aceleași drepturi de care se bucură minoritățile naționale din România.
„În regiunea Odesa, există și o anumită divizare artificială a comunității române, între români și moldoveni"
EVZ: Aveți vorbit de reciprocitate, dar și de limba română. După cum știți, în Ucraina există o problemă legată de diminuarea numărului școlilor cu predare în limba română, asta în ciuda faptului că între România și Ucraina există de ceva timp o deschidere mult mai mare în sens diplomatic. Cum vă explicați acest fenomen?
Dan Stoenescu: Problema școlilor de limbă română este o problemă care ne preocupă la modul cel mai profund. În Ucraina sunt aproximativ jumătate de milion de români. Din păcate, în regiunea Odesa există și o anumită divizare artificială a comunității române, între români și moldoveni, iar numărul școlilor scade în fiecare zi. Aceste chestiuni sunt abordate la nivel politico-diplomatic cu partenerii noștri de la Kiev și în spiritul unei colaborări bazate pe principii universale și europene legate de drepturile minorităților dorim să rezolvăm această problemă, astfel încât românii din Ucraina să își mențină identitatea națională, dar să și-o dezvolte așa cum și ucrainenii din România se bucură de toate drepturile oferite de statul român. Noi considerăm minoritățile ca fiind puncte de legătură dintre cele două state și având în vedere că sunt un număr important de români în Ucraina și viceversa, dorim să colaborăm cu statul ucrainean, astfel încât identitățile românilor din Ucraina și invers să fie menținute și dezvoltate.
„Reafirm încă o dată, în Serbia nu există două comunități: vlahă și română, ci una singură"
EVZ: Ați făcut o paralelă foarte bună între Ucraina și Serbia, în ceea ce privește aceste mecanisme de divizare etnică. În Ucraina avem problema români/moldoveni, iar în Serbia avem problema cu români/vlahi. Aveți făcut demersuri în partea diplomatică în acest sens? Putem lega sprijinul României pentru integritatea teritorială a Ucrainei, dar și pentru susținerea parcursului european al Serbiei, de aceste probleme a respectării drepturilor minoritățile românești din aceste țări?
Dan Stoenescu: Pentru integrarea europeană, respectarea drepturilor minorităților naționale este esențială. Am avut discuții cu la nivelul Guvernului de la Belgrad chiar în luna decembrie când am vizitat Serbia, cât și la nivelul Parlamentului sârbesc. Autoritățile de la Belgrad sunt conștiente că este necesar un dialog cu România în privința respectării drepturilor minorității române pe întreg teritoriul Serbiei, atât în Voievodina, cât și în Valea Timocului. Desigur, există multe lucruri de rezolvat, dar eu sunt convins că prietenii noștri de la Belgrad văd necesitatea rezolvării acestei chestiuni în spirit european de bună vecinătate pentru că minoritățile sunt o avuție pentru țările noastre care ne pot ajuta inclusiv la integrarea economică regională. Faptul că există români în Serbia care vorbesc limba română și sârbi în România care vorbesc limba sârbă, acest lucru ne ajută la o mai bună comunicare, la o mai bună relaționare din punct de vedere cultural, dar și economic. Acesta este viitorul Uniunii Europene!
EVZ: În Valea Timocului, după cum știți, sunt probleme grave în ceea ce privește serviciul religios în limba română și probleme de învățarea școlarizată a limbii române. La nivel declarativ, Belgradul spune că se va face ceva în această privință, dar de facto nu se întâmplă mai nimic, iar liderii comunității românești de pe Valea Timocului se plâng mereu de tot felul de șicane din partea autorităților sârbe. Le-am adus în discuție și aceste probleme autorităților de la Belgrad și că nu așa se acționează între vecini de bună credință?
Dan Stoenescu: Autoritățile de la Belgrad cunosc foarte bine situația comunității românești din Valea Timocului. În discuțiile mele cu autoritățile de la Belgrad am abordat inclusiv jurisdicției Bisericii Ortodoxe Române pe întreg teritoriul Serbiei, atât în Voievodina, cât și în Valea Timocului. Dreptul la spiritualitate a unei comunități este un drept european, un drept recunoscut la nivel internațional, iar autoritățile de la Belgrad sunt deschise la un dialog cu partea română pentru a respecta aceste drepturi fundamentale, aș spune eu. În ceea ce privește identitatea culturală a comunității românești din Valea Timocului, noi dorim să sprijim acest lucru, inclusiv prin înființarea unor centre culturale românești în Valea Timocului pentru ca aceștia să-și poată exprima identitatea lor națională și să învețe mai bine limba română și să se dezvolte în plan identitar. Vreau să reafirm încă o dată, în Serbia nu există două comunități: vlahă și română, există o singură minoritate atât în Voievodina, cât și pe Valea Timocului, cea română.
„Parcursul european al Republicii Moldova este pentru noi o prioritate"
EVZ: După Ucraina și Serbia, aș vrea să ne mutăm un pic către Republica Moldova. Ce părere aveți despre interminabila criză politică de la Chișinău. Cât de afectat este parcursul european al Republicii Moldova și care mai sunt perspectivele sale în acest sens?
Dan Stoenescu: Politica Republicii Moldova nu poate fi făcută decât de cetățenii de peste Prut. Republica Moldova este o țară cu care România împarte aceeași istorie, aceeași cultură și aceeași limbă. Din aceste motive, parcursul european al Republicii Moldova este pentru noi o prioritate și este absolut esențial ca Republica Moldova să aibă stabilitate și să-și continue parcursul european. România ca membru al UE, și în general UE dorește ca la Chișinău să existe stabilitate, iar drumul european să fie continuat. Decizia politică se află însă la Chișinău.
EVZ: Aveți un proiect foarte ambițios ce se refera la crearea unui spațiul informațional comun între Republica Moldova și România. În același timp, la Bruxelles se vorbește deschis despre strategii de combatere a propagandei Moscovei făcută prin canalele mass-media. Se pliază această strategie a spațiul informațional comun dintre cele două țări pe această tendință europeană?
Dan Stoenescu: Strategiile Uniunii Europene cred că ar trebui discutate cu factorii de decizie de la Bruxelles. Eu pot să vă spun strategia Departamentului Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni pentru care proiectele pe mass-media din comunitățile istorice românești și din diaspora sunt foarte importante. În ceea ce privește Republica Moldova consider că liberalizarea accesului din Republica Moldova la posturile din România, dar și reciproc, este absolut esențială pentru că românii din Republica Moldova trebuie să știe mai multe despre românii din cealaltă parte a Prutului, iar românii din România trebuie să cunoască mai bine pe frații lor de peste Prut. Și în acest sens, pași s-au realizat, dar mai este mult de făcut. Prin acord inter-guvernamental, după cum știți, România a introdus, în regim must-carry, postul public din Republica Moldova, dar acesta încă nu se regăsește acolo. Noi vom iniția demersuri astfel încât acesta să fie difuzat și vom încuraja societățile de cablu și radiodifuzorii autohtoni oferindu-le facilități să-și extindă aria de acoperire în Republica Moldova. Putem vedea aici anumite beneficii în ceea ce privește piața de publicitate, deoarece noi avem o limbă comună și deocamdată nu există o piață de publicitate comună, cu toate că asistăm la un fenomen al globalizării și economiile sunt transnaționale. Oportunitățile sunt foarte mari. Vom crea un consiliu consultativ pe probleme de mass-media, astfel încât să putem pune în aplicare politicile publice cele mai eficiente în crearea acestui spațiu comunicațional comun între România și Republica Moldova.
„Dorim o transparență totală în ceea ce privește finanțările"
EVZ: Vor avea prioritate aceste proiecte media pentru următoarea sesiune de finanțare de la DRP. V-ați fixat niște priorități pentru proiectele ce vor trebui aprobate?
Dan Stoenescu: Prioritățile sunt cele pe care vi le-am enunțat mai devreme. Va fi o comisie de evaluare care va lua hotărârile care se impun în ceea ce privește acordarea finanțărilor. Nu sunt eu cel care decide, ci o comisie de evaluare care are niște criterii foarte stricte, conform legii române privind finanțării organizațiilor românești din străinătate. Ceea ce vă pot spune este faptul că noi dorim o transparență totală în ceea ce privește finanțările și, ca exemplu, pentru prima dată în istoria Departamentului, proiectele finanțare au fost publicate pe site-ul oficial al DPRRP și al MAE.
EVZ: Și din câte știm noi, ca altă premieră, sesiunea de depunere a proiectelor se va realiza și online?
Dan Stoenescu: Este corect, lucrăm la sesiunea de depunere a proiectelor online pentru a facilita organizațiilor mediului asociativ românesc din străinătate să depună proiecte cât mai multe și cât mai valabile pentru păstrarea identității românești în străinătate. Aceste reforme sunt absolut necesare și vom continua această abordare prin modificarea Legii 321 și crearea unei comisii de evaluare care să includă cât mai mulți membri, inclusiv din afara Departamentului pentru a arăta ca noi suntem deschiși și transparenți. Este banul public al contribuabilului român și trebuie să-l utilizăm cu mare atenție și respect.
EVZ: Apropo de banul public și utilizarea eficientă a sa, ce buget aveți pentru anul acesta?
Dan Stoenescu: Deja s-a stabilit bugetul pentru acest an, acesta este aproximativ același ca și anul trecut, asta înseamna 10 milioane de RON.
„Personal, am participat la aceste eforturi de repatriere din Siria"
EVZ: Sunteți un bun cunoscător al spațiului Orientului Mijlociu, ce ne puteți spune despre situația cetățenilor români din Siria. Aveți cifre ale celor reveniți în țară, în ultimii ani, după declanșarea războiului. Cam cați aproximați că mai sunt acum pe teritoriul Siriei?
Dan Stoenescu: Statul român acordă tot sprijinul consular pentru românii din Siria și a făcut eforturi importante pentru a-i repatria pe românii care au solicitat acest lucru. Din informațiile mele, peste 800 de cetățeni români au fost repatriați din Siria, în principal prin Liban către România. De asemenea, nu numai cetățeni români, cât și membrii familiilor acestora, chiar dacă nu aveau cetățenia română. Acest lucru s-a întâmplat prin sprijinul Departamentului Consular al MAE, cu sprijinul Ambasadelor României de la Beirut și Damasc și prin concursul autorităților române în general. Eu, personal, am participat la aceste eforturi de repatriere cât timp am fost membru al corpului diplomatic din Ambasada României de la Beirut, în Liban, și vă pot spune că interesul pentru soarta cetățenilor români din Siria, dar și din zone cu un potențial de conflict este mare și statul român continuă eforturile sale pentru a-i proteja pe cetățenii români oriunde s-ar afla.
EVZ: Ce părere aveți despre dreptul votul prin corespondență pentru românii din afara granițelor, un drept de altfel garantat de Constituția României?
Dan Stoenescu: Votul prin corespondență este deja o lege care a intrat în vigoare și este un prim pas necesar pentru a oferi românilor din străinătate un instrument pentru a-și exercita un drept constituțional. Desigur, este o chestiune perfectibilă, dar absolut utilă și, aș spune eu, istorică. Este pentru prima dată când avem în România vot prin corespondență și mă bucur că există această facilitate pentru românii din străinătate.
EVZ: Ați avut recent o întâlnire cu bursierii statului român. Ce părere aveți despre posibilitățile statului român de a fi aproape, prin diverse programe, de aceștia după ce și-au terminat studiile în România și se întorc în țările de proveniență?
Dan Stoenescu: Este o chestiune foarte importantă, pe noi pe interesează ce se întâmplă cu bursierii străini în România. În general, cei care sunt absolvenți ai universităților din România ajung în țările lor de origine în funcții importante, și aici nu mă refer numai la cei ce vin din Republica Moldova sau Ucraina, ci mă refer la toți studenții din străinătate care vin să studieze în România. Vă pot da și câteva exemple, în Parlamentul de la Beirut, existau patru absolvenți de studii superioare în România, la fel în Sudan, ca să nu mai vorbesc de Republica Moldova, unde absolvenții de studii superioare din România sunt în cele mai înalte funcții. Totuși, stă în sarcina fiecăruia dintre ei să îmbunătățească relațiile cu România. Dacă ei sunt absolvenți de studii superioare în România, prin însăși structura lor, ei vor fi ambasadori ai României și se vor comporta ca atare, pentru că au studiat în România și au acumulat nu numai cunoștințe, experiență, ci și valori atât de necesare formării personale, cât și profesionale. Eu sunt convins că oriunde s-ar afla ei, vor fi buni ambasadori ai României prin faptul că au studiat aici și se comportă ca atare. Din experiența mea diplomatică, am observat că asociații ale absolvenților de studii în România în mai multe țări, și ele funcționează destul de bine și sprijină demersurile diplomatice și culturale ale României în străinătate.
EVZ: În încheiere, ținând cont că Republica Moldova este o prioritate a României, voiam să vă întreb dacă aveți un mesaj pentru cetățenii de peste Prut, în aceste zile agitate de acolo?
Dan Stoenescu: În aceste zile, pot să spun doar că parcursul european al Republicii Moldova este esențial în relația dintre România și Republica Moldova, iar națiunea română este numai una.
EVZ: Vă mulțumim!
sursa: Evenimentul Zilei de Chișinău
