Reporter: Domnule Momirović, sunteți cunoscut mai mult ca un om de afaceri. De unde această chemare către ai ajuta pe românii din această zonă și de ce v-ați alăturat acestei mișcări de renaștere a comunității românești?

Jiva Momirović: Totul a pornit de la copiii mei. Am acasă două fetițe și vreau ca și ele să poată vorbi și cunoaște limba mea maternă. Soția mea este sârboaică și cel care le poate învăța sunt doar eu. Eu, însă, nu mă pot ocupa de asta. Dar a venit momentul ca la școală să se poată învăța limba română și când s-a aplicat acel proiect pilot, în zona Zajecear, prin anul 2012, la care au participat circa 1.600 de copii, m-am întrebat de ce nu se poate face același lucru și aici la noi sau la Pojarevac, ori pe Valea Moravei, precum și în alte locuri unde sunt copii români. În acel moment mi-a venit ideea ca și noi să începem pe aici să ne organizăm. Mai ales că, trebuie să vă spun, mai erau și alți părinți care voiau să își trimită copiii la cursurile de limba română. Tot în timpul acela s-a înregistrat și o asociație, condusă de doamna Jasmina Glișici, „Asociația părinților care vor și copiii lor să învețe limba română la școală", iar atunci eu am văzut și am înțeles că e momentul ca noi să ne unim și să lucrăm pentru asta. Am pornit mai întâi cu cursuri de limba română, mai ales că proiectul pilot s-a făcut doar în zona Zajecear, iar în zona Pojarevac nu, ca și cum pe aici nu ar fi români!

Reporter: Ați organizat cursuri voluntar, fără ca cineva să vă plătească pentru asta?

Jiva Momirović: Eu am o afacere în domeniul construcțiilor și am două mașini acasă, de aceea timp de trei luni am mers din casă în casă, prin două – trei sate învecinate, pentru a strânge copiii și a-i aduce la cursurile pe care le țineau, atunci, părintele Iel Buobu Lui și soția lui Rodica, de la Čuprija. Se întâmpla asta în anul 2013 și la acea vreme, timp de trei – patru luni, îi aduceam dimineața la cursuri și îi duceam după-amiaza acasă. În primul an, 2013, am avut doar 10 copii și câțiva adulți la cursuri, al doilea an (2014) am avut 30 de copii la cursuri, pentru că oamenii au realizat că e bine să se facă astfel de cursuri. Apoi am strâns semnături și am rugat directorul de la școală să putem și noi învăța limba română. Prima anchetă aici la noi, la Veliko Gradiște, s-a făcut în anul 2015 și am realizat că s-au declarat 86 de copii la două școli, pentru a învăța cursurile de limba română cu elemente de cultură națională.

Reporter: Curios este faptul că aici, la Veliko Gradiște, românii sunt în proporție mai mică decât în alte zone, dar cu toate acestea, vor mai mult decât alții să meargă la școală pentru a învăța limba română.

Jiva Momirović: Oamenii de aici au o gândire mai liberă și avem nu numai români care vor să învețe limba română, ci și sârbi! Avem 10 – 15 la sută români, dar am văzut că că vin la aceste cursuri și sârbii. Ne întâlnim zilnic cu sârbi care atunci când aud graiul nostru ne spun că e frumoasă limba asta și vor și ei să o învețe.

Reporter: Vorbiți-ne puțin despre asociația pe care doriți să o înființați aici!

Jiva Momirović: După toate rezultatele de pe teren, avem ideea înființării unei asociații de învțători. Vrem o asociație a învățătorilor care să fie în legătură cu cei din România, să avem o bază, să știm câți profesori avem, cine sunt ei, să facem schimburi de experiență cu cei din România. Asociația este în faza de înregistrare și deja avem contact cu mulți profesori pe care nici nu i-am cunoscut până acum. Această asociație va furniza cadre didactice pentru toate școlile unde nu sunt cadre didactice.

Reporter: Există interes pentru o astfel de asociație? Vin oamenii către dumneavoastră?

Jiva Momirović: Avem foarte multe contacte cu foarte mulți profesori și ei vin către noi, iar asta e un lucru bun.

Reporter: Ce spuneți despre vorbirea în grai?

Jiva Momirović: Nu e problemă, noi toți vorbim în grai, dar noi nu putem face nimic cu limba aceea în grai, aia e o limbă doar de muzeu, de istorie, ca să spun așa! Din păcate copiii nu mai știu nici aia în grai să vorbească și trebuie ca noi să îi învățăm limba română literară.

(interviul a fost realizat pe data de 26 septembrie 2015)