Un tânăr pasionat de geopolitică și istorie contemporană, Cristian Florescu, președintele Asociației EURASIA LEADERS GROUP și fondatorul cignews.org (CARPATHIC INITIATIVE GROUP), abordează frontal probleme și realități din zona cea mai fierbinte a Balcanilor.

Doctorand al Universității din Craiova, Cristian Florescu elaborează pe interesantul portal, care trebuie vizitat măcar o dată, teme pe cât de interesante, pe atât de sensibile. „Serbia și Kosovo, încotro?” se întreabă analistul în ultimul său editorial. „Ceea ce se desfășoară sub ochii noștri nu surprinde. Ceea ce derutează însă e lipsa de previzibilitatea și de angajament sincer din partea celor două state implicate. Acestea sunt responsabile în cel mai înalt grad de voluptatea cu care pun mereu gaz pe foc și doar de ele depinde în mod real ca normalizarea relațiilor să depășească granițele unui simplu slogan. Da, și Serbia, și Kosovo au agende politice și sociale diferite. Și una, și alta țin steagul sus și nu dau un pas înapoi când vine vorba despre contestarea fățișă a celeilalte pentru interesul propriu imediat. Totuși, ceva pare că lipsește din tabloul general. Și nimic nu poate dura în lipsa acestui ceva. Este vorba despre încrederea într-un viitor comun și nu mai puțin despre voința de a căuta mai ales acele interesele cu bătaie lungă, de a construi pacea și încrederea dintre națiuni, mai presus de punctele de conflict din prezent și de dramele istorice din trecut”, remarcă foarte pragmatic Cristian Florescu.

Avem însă și alte abordări despre geopolitica din țara vecină, Serbia: „Serbia – spre integrarea deplină în Uniunea Europeană?”. În ianuarie 2014, Serbia semna la Bruxelles, printr-o delegație condusă de premierul de la acea vreme Ivica Dacic și vicepremerul Aleksander Vucic (actualul președinte al Serbiei), tratatul de începere a negocierilor de aderare la UE. Doar că a trecut pre multă vreme și Serbia pare să nu se grăbească. De ce oare? Sunt multe motive și greu de explicat. Cristian Florescu încearcă o explicatie pe cignews.org: „Cauzele în măsură să explice trenarea procesului de aderare ar fi multe. Invariabil, derivă din capitolele deschise spre negociere încă din 2008. Efortul de armonizare a legislației interne a Serbiei cu standardele și valorile asumate la nivelul UE a antrenat, încă de la început, procedarea la un amplu proces de reformare a societății sârbe. Consolidarea democrației și a statului de drept, garantarea libertății de expresie, continuarea luptei împotriva unor flageluri precum corupția și crima organizată, dar și normalizarea relației cu Kosovo, mai ales acest din urmă subiect, reprezintă tot atâtea dosare de a căror traducere în realitate depinde aderarea Serbiei la UE”.

Recomandăm cu cu mult drag analizele cignews.org! Sunt efectiv de citit pe îndelete!