cache/resized/a1ad00a216a7e03cfd11430934b6c642.jpg
BOR
Congresul Românilor din Serbia, organizația umbrelă a comunității române/vlahe, a susținut o conferință de presă la
cache/resized/77bfed2507cbc377058d4c3c7f249d6b.jpg
VOIVODINA
În așteptarea celei de-a șasea legislaturi a Consiliului Național al Minorității Naționale a Românilor din Serbia,
cache/resized/d18c0cbf86ca37d3c9e471fb8fe95b2a.jpg
SERBIA
Cu mai puțin de trei săptămâni înaintea alegerilor, Serbia este una dintre puținele țări europene în care două imagini
cache/resized/c0fdf80c34e7eed9c1d358cdfe7fca4a.jpg
SERBIA
La 26 de ani de la căderea regimului Slobodan Milošević, Serbia se pregătește pentru un nou scrutin parlamentar,
cache/resized/9e76a9626fc7c168b8d26b43f57e96b5.jpg
DIASPORA
Bancnotele vechi din România, Marea Britanie sau Estonia sunt la mare căutare printre colecționarii din orașul italian
cache/resized/ff3d298769462420d5d916c928f955ce.jpg
VELIKO GRADISTE
Asociația ROMÂNII ÎMPREUNĂ, din Veliko Gradiște, a mai consemnat, pe 3 octombrie 2026, un eveniment de excepție dedicat
cache/resized/0db419f0a6615c1d1387d6bd830c381d.jpg
DIASPORA
În fiecare an, mii români de pretutindeni își încep parcursul academic în România. Conform datelor Ministerului
cache/resized/7f2e5e6ca6163e84b94b22c229b770bf.jpg
VOIVODINA
Alegerile pentru membrii Consiliului Național al Minorității Naționale Române din Serbia se desfășoară prin alegeri
cache/resized/71dc1c5d6ec3d0c2a3dbcca50ca2d6a7.jpg
VOIVODINA
Comisia Electorală Republicană a Serbiei a adoptat decizia privind formularele pentru propunerea listelor de candidați
cache/resized/db184c0e5d11302bbf1887abd3a0c01f.jpg
DIASPORA
Nu tot ce citești pe internet este adevărat. În fiecare zi, informații neverificate circulă rapid în grupuri, pe
Romeo Crîșmaru

Romeo Crîșmaru

 

Ljubomir Brandusan: „Sa capete cetatenia romana doar cei care merita!”

După ce, pe data de 15 septembrie 2015, a fost publicată în Monitorul Oficial al României Ordonanța de Urgență a Guvernului României nr. 37/2015, privind modificarea Legii Cetățeniei Române nr. 21/1991, în așa fel încât și românii din comunitățile istorice, care până acum nu puteau cere cetățenia română, pot primi această cetățenie dacă dovedesc că au contribuit la promovarea culturii și identității românești, orice discuție cu românii din Serbia sau cu lideri ai comunității românești de aici nu poate exclude subiectul acesta atât de sensibil. La Majdanpek, unul din orașele în care trăiește o numeroasă comunitate românească, Ljubomir Brândușan și Bokisvirko Dragojevic (Bora Drăgoi) – șeful Ansamblului Folcloric KUD Majdanpek, vorbesc despre necesitatea dobândirii cetățeniei române.

Troita romaneasca de la Samarinovac

La doar câțiva kilometri de orașul Negotin, într-o zonă locuită preponderent de etnici români și foarte aproape de granița româno - sârbă de la Porțile de Fier II (Djerdap II) se află amplasată o troiță românească, care servește ca loc de închinăciune pentru români, de aproape 8 ani.

Șeful Delegației UE în Serbia, în vizită la Negotin

Șeful Delegației UE în Serbia, Michael Davenport, a vizitat, pe 21 mai 2015, orașul Negotin, unde a avut o întâlnire cu reprezentanții administrației locale, dar și cu asociațiile românești, la sediul Comitetului pentru Drepturile Omului Negotin. Diplomatul european a discutat despre cooperarea transfrontalieră și despre drepturile minorităților naționale, în cadrul unei întâlniri cu organizațiile civile și cu lideri ai unor organizații ale minorității românești.

Vizita de documentare si evaluare la Negotin, Boljevac si Isacova

În cea de-a doua zi a vizitei în Serbia, secretarul de stat MAE – Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni, Sebastian Hotca, a vizitat mai multe zone în care au fost derulate proiecte finanțate de DPRRP și a discutat cu liderii comunității românești. Oficialul MAE a fost la Negotin, la Mănăstirea românească din Mălainița, la Boljevac și la Isacova, unde beneficiarii de proiecte i-au adus la cunoștință unele greutăți și propuneri pentru îmbunătățirea cadrului de finanțare.

Asociatia TCR DUNAREA, a deschis o filiala la Negotin

Asociația pentru Tradiția și Cultura Românilor DUNĂREA, din Kladovo, înființată în urmă cu 6 ani de Tihan Matasarevici, a deschis, pe data de 3 noiembrie 2015, o filială la Negotin. Este prima filială deschisă de asociația românească de la Kladovo în Serbia de Răsărit și potrivit președintelui acesteia, vor mai fi deschise și alte filiale în toate zonele reprezentative al Văii Timocului în care există comunități semnificative de etnici români. Filiala din Negotin va avea sediu și va fi condusă de un comitet local, al cărui președinte este doamna Svetlana Milenković.

INTALNIREA MINISTRULUI ANGEL TILVAR CU ROMANII DIN TIMOC, EMOTIONANTA SI ONORANTA

Ministrul delegat pentru românii de peste hotare – Angel Tîlvăr a vizitat, în cea de-a doua zi a vizitei de lucru în Republica Serbia, două orașe considerate nuclee importante ale românilor din Valea Timocului, Zajecear și Negotin. La Zajecear, demnitarul român s-a întâlnit cu liderii asociațiilor românești din Valea Timocului, iar la Negotin s-a întâlnit cu fețele bisericești din cadrul Protopopiatului Ortodox Român al Daciei Ripensis, aflate în subordinea părintelui protopop Boian Alexandrovici.

DONATIE DE CARTE ROMANEASCA MAE – DPRRP, IN SERBIA

O delegaţie a Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe (MAE-DPRRP), s-a deplasat în perioada 14-17 aprilie în Republica Serbia, la Zajecar, Vârşeţ şi Belgrad. Cu această ocazie, reprezentanții Departamentului au donat un lot de carte românească în vederea dotării bibliotecilor şi şcolilor din regiunile cu o minoritate românească semnificativă.

TABERELE „ARC” 2015, PENTRU COPIII ROMÂNI DIN SERBIA DE RĂSĂRIT

Ministerul Afacerilor Externe - Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, în colaborare cu Ministerul Tineretului şi Sportului, organizează, în această vară, la Sulina, judeţul Tulcea, programul de tabere pentru elevii de etnie română din Serbia de Est, "ARC 2015". 120 de locuri sunt rezervate copiilor din Valea Timocului, iar condiția obligatorie este asumarea identității culturale române.

CURSURILE DE LIMBA ROMÂNĂ ÎI AJUTĂ PE VIITORII STUDENȚI TIMOCENI

Pentru românii din Serbia, statul român a pus la dispoziție, pentru sesiunea de admitere 2015, un număr de 292 de locuri subvenționate la facultățile din România, 200 de locuri fiind cu bursă, iar 92 de locuri fără taxă și fără bursă, Pe aceste locuri vin la studii în țara mamă studenți din Voivodina și din Serbia de Răsărit (Valea Timocului). Circa 100 de candidați din Valea Timocului s-au prezentat, pe 13 iulie 2015, în faxa comisiei mixte a Ministerului Edicației și Ministerului Afacerilor Externe, la Consulatul General al României de la Zajecear. În acest an viitorii studenți nu s-au mai înghesuit la Medicină, ci au accesat și alte specializări.

CREȘTEREA ANIMALELOR, OCUPAȚIE TRADIȚIONALĂ ROMÂNEASCĂ

Creșterea animalelor este o îndeletnicire tradițională românească, de la care nici românul Jivorad Trucić sau Truță, cum îi spun prietenii, din Mala Jasikova (Isîcova Mică), un sat ce aparține administrativ de Zajecear, nu face rabat. Crește împreună cu familia 11 vaci de lapte. Iar laptele îl vinde la o firmă de profil din Zajecear. În mica sa fermă, în care lucrează doar cu familia spune că este o muncă destul de complexă, de pe urma căreia nu scoate venituri foarte mari, dar îi place mult ceea ce face și de când s-a pomenit el, românii din această zonă au crescut animale, în special vite și oi. Produce cam 120 de litri de lapte pe zi. Statul îl ajută, însă spune că subvențiile pentru zootehnie sunt totuși destul de mici în Serbia, circa 300 de euro pe an de cap de vacă furajată.

Truță este și vicepreședinte în Consiliul Local de la satul Mala Jasikova și la ultimul recensământ, cel din anul 2011, s-a declarat român. Spune că a făcut asta pentru că el se trage dintr-o familie venită pe aceste locuri din partea Craiovei și în familia lui au fost numai români, nu vlahi! Strămoșii din partea tatălui se numeau Smadu, iar cei din partea mamei, Oprea. „Eu nu înțeleg ce e aia vlahi, pentru că noi suntem români de când ne-am pomenit!", spune Jivorad.

Administrația locală de la sate este, în Serbia, onorifică, nu sunt remunerați, iar aleșii locali sunt desemnați dintre cei mai gospodari membri ai comunității. Spune că, fiind ocupat cu domeniul zootehnic, a făcut multe propuneri administrației locale din Zajecear pentru sprijinirea agriculturii și zootehniei, pentru că în aceste locuri creșterea animaleoor este o tradiție, dar nimeni nu l-a auzit și i s-a răspuns că dacă vrea să crească animale, să se descurce.

Și fiul lui Truță, Dragan, care a terminat facultatea de Litere în România, spune că zootehnia ar trebui mai bine sprijinită în Serbia și că oamenii acestor locuri au un potențial uriaș, care nu e răsplătit așa cum ar trebui.

Despre modul în care copiii etnicilor români au acces la studii în limba română, Dragan Truțici spune că România îi sprijină pe studenții de aici, dar din păcate nu sunt încurajați să se întoarcă după facultate în Serbia și să ajute comunitatea românească de aici, pentru că majoritatea ori rămân în România, ori pleacă să lucreze în statele Europei Occidentale.

 

 

RECOMANDATE

Contact Info.

  • Jurnal Românesc este în slujba românilor de pretutindeni. Așteptăm sugestiile, informațiile și problemele dumneavoastră la adresele portalului.
  • Drobeta Turnu Severin.
  • +40 728 317685
  • Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
We use cookies to improve our website. By continuing to use this website, you are giving consent to cookies being used. More details…