Radu Cosma va exercita conducerea activităţii curente a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni până la numirea unui secretar de stat.

Briefing susținut de reprezentantul cu însărcinări speciale pentru procese electorale, Iulian Ivan, pe tema stadiului pregătirilor organizării celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale în străinătate, organizat de Ministerul Afacerilor Externe.

În fiecare sâmbătă şi duminică, de la ora 15.00, la „Generaţia Următoare”, TVR Internaţional vă aduce poveştile unor începuturi de destin ale unor copii români care trăiesc şi se formează departe de România. Pentru români, mâine va exista prin copiii de astăzi, indiferent că ei se află între frontierele țării ori în afara acestora, deoarece identitatea spirituală nu are graniţe. Destinele multor copii români se formează departe de România… Copiii României din diaspora se integrează în ţările de adopţie, dar prin intermediul părinţilor ţin legătura cu ţara lor de origine: participă la sărbători româneşti, poartă clop şi ie, însă vorbesc românește din ce în ce mai greoi. Noi sperăm că România va rămâne, pentru ei, acasă.

Sâmbătă, 23 noiembrie, la „Generaţia Următoare”, Angela Avram vă invită să faceţi cunoştinţă cu patru copii români care trăiesc în Spania.

Karina Varga Bora are 14 ani. Locuieşte în Valdemoro şi de două ori pe săptămână ia trenul şi merge la Getafe, pentru a urma cursurile de pian, în anul patru, la Conservatorul de acolo. Părinții o sprijină în eforturile ei. Tatăl, Attila, este din Cluj Napoca, iar mama, Gabriela, din Măgura Ilvei, Bistriţa. Fratele ei mai mic, Lorand, îi urmează exemplul şi studiază vioara la acelaşi Conservator. Karina şi Lorand încearcă să îşi afle rădăcini de identitate la cursurile de civilizaţie românească, în ansamblul de dans folcloric românesc, în cântatul la chitară pe care l-au învăţat la Grupul DoReMi.

Acolo, ei sunt colegi cu Sebastian şi Alexandra Bădin, alţi doi fraţi cu naţionalitate română. Părinţii lor sunt instructorii ansamblului de dansuri populare „Muguraşii”, înfiinţat la iniţiativa preotului care păstoreşte comunitatea română ortodoxă din Valdemoro.

Toţi patru studiază în limba spaniolă, dar vorbesc corect limba română deoarece părinţii le vorbesc acasă româneşte şi s-au străduit să îi implice în activităţi şi evenimente ale comunităţii româneşti din zona Madrid.

Duminică, 24 noiembrie, la „Generaţia Următoare”, Roxana Gheorghe vă invită în capitala Franţei pentru a-i cunoaşte pe Marie şi Théodore Cochaux, copiii unei familii mixte. Mama, Dora Cochaux Voicilă, româncă, iar tatăl, David Cochaux, francez. Marie, la 5 ani, merge la grădiniţa franceză, dar şi la Şcoala română. Fratele ei are 9 ani şi este în clasa a 3-a la şcoala franceză şi în grupa avansaţi la Şcoala română. Ambii au numeroase activitati extra-şcolare: balet, muzică, tenis, yoga, pian.

Tot la Paris trăiesc şi surorile Mathilde-Laura şi Astrid-Elvira Gaillard. Mama, Florena s-a născut la Iaşi, iar tatăl, Damien, în Franţa. Atât Mathilde de 16 ani, cât şi Astrid de doar 4 ani şi jumătate vorbesc cu egală uşurinţă şi în franceză şi în română. Prezenţa bunicilor români, vacanţele în România şi participarea la Şcoala românească din Paris au consolidat cunoaşterea limbii române, la fel ca şi numeroasele cărţi din bibliotecă - poveşti, poezii, literatură – în limba română. Dar dincolo de păstrarea rădăcinilor, copiii Gaillard se consideră crescuţi într-o familie europeană. Mathilde învaţă germana, engleza, spaniola şi latina, are rezultate foarte bune la şcoală, fiind printre primii din clasă. De altfel, anul trecut, ea a fost selecţionată pentru un schimb de experienţă cu elevii unui liceu de top din Australia şi a petrecut 5 săptămâni la Sydney.

Iată copiii cu ADN românesc, eroii acestei săptămâni la „Generaţia Următoare”:

https://www.youtube.com/watch?v=JesVjFOgEGU

https://www.youtube.com/watch?v=Nor3w3zwbqc

https://www.youtube.com/watch?v=BiNjXFSb4ZA

https://www.youtube.com/watch?v=JtoUZH-1OpM

https://www.youtube.com/watch?v=I2zboVdHrVo

https://www.youtube.com/watch?v=Z87gTC-qTlM

https://www.youtube.com/watch?v=VHiiUavmjGg

Misiunea TVR Internaţional este de a-i reapropria pe părinţii români din diaspora şi de a-i apropia pe copiii români din diaspora de identitatea românească. Scopul programului de televiziune „Generaţia Următoare” este de a povesti începuturi de destin ale unor copii români care trăiesc şi se formează (vor deveni! - adolescenţi, tineri, maturi) departe de România. Este vorba despre informaţie învelită într-o… felie de viaţă. Pentru că este suficient să-i dai unei minţi deştepte o informaţie folositoare şi apoi să o laşi să rodească de una singură!

“Generaţia Următoare” este un proiect al postului TVR Internaţional realizat cu sprijinul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni.

Jurnalişti: Angela Avram, Roxana Gheorghe

Directori de imagine: Silviu Andrei, Dan Gheorghe

Producător: Angela Avram

Controversatul politician, fugit din țară, imediat după instalarea Guvernului Maia Sandu, rupe tăcerea pe contul său de Facebook și explică momentele tensionate de la guvernare. Chiar dacă a tăcut trei luni, Vlad Plahotniuc spune că acum evenimentele sunt prea importante ca să nu le comenteze. Citește întreaga declatație mai jos!

Locuitorii unui mic sat românesc, de pe Valea Timocului, vor să construiască o biserică românească. De peste două secole satul Topolnița nu are biserică. Comitetul de inițiativă a primit și binecuvântarea preotului, dar drumul se arată lung și plin de greutăți.

La circa 70 de kilometri de Severin, printre colinele dintre Dunăre și orașul Majdanpek se află un sat cu un nume cum nu se poate mai românesc, Topolnița (Topolnica). Dintre cei puțin peste o mie de locuitori de aici, peste 90 la sută sunt etnici români, iar în sat nu există o biserică de peste două secole, de la atestarea documentară a satului. Românii de aici au format un comitet de inițiativă pentru a demara construcția unei biserici, pe un teren donat de un fiu al satului (foto jos, cel din dreapta).

„Satul nostru n-are biserică, nu e prea bătrân, eu gândesc că satul nostru are 200 de ani de când e aicea și de 200 de ani la nimeni nu i-a dat în gând să facă biserică și uite vrem să facem noi acuma, să lăsăm ceva după noi. Eu am vorbit cu mai multă lume prin sat și cam toți vreau”, a explicat președintele Comitetului de Inițiativă, MIROSLAV PETROVIC HAMZA, fost primar al satului Topolnița (foto jos).

„Un sătean de-al nostru dă terenul, dacă trebuie să se facă un referendum să se facă biserică și atunci vedem exact cine vrea să se facă”, mai spun sătenii.

„15 ani am fost primarul satului și încă de atunci am avut ideea, dar am fost blocați din mai multe părți. Sigur că o să avem mare greutăți, dar e obligatoriu să terminăm ce am pornit. Eu am vorbit cu mulți de-ai noștri din diaspora și au spus că vor să dea donații. Vom cere și de la autorități ceva fonduri”, mai spune președintele Comitetului de Inițiativă, MIROSLAV PETROVIC HAMZA.

Totuși, inițiativa de a construi în Serbia de Răsărit o biserică românească nu este o misiune deloc ușoară. Experiența preoților români din această zonă este încărcată de situații în care presiunile au fost dintre cele mai mari asupra lor. La întâlnirea comitetului de inițiativă a participat și secretarul Protopopiatului Ortodox Român al Daciei Ripensis, un preot român care a mai construit două biserici românești pe Valea Timocului.

„Știi tu ce înseamnă să slujești în biserică, dar inspecția să fie la ușă și așteaptă să ieși din biserică să îți închidă Biserica și să nu te mai lase să slujești în ea? În lucrul tău, în care tu te-ai necăjit și nu am cerut de la nimeni nimica! Tot ce s-a făcut e cu ajutorul părintelui Boian Alexandrovici și câțiva oameni care au avut situație materială și financiară ca să poată să ne ajute. Vă spun, așteptați-vă la ce este mai rău și nu vă spun asta ca să vă înspăimânt și o fac ca nu cumva să cădeți în încercare pentru ce o să fie! O să fie greu, o să fie necaz!”, le-a spus oamenilor prezenți parohul Borului, preacucernicul părinte Doru Ovidiu Ursu.

Parohul Borului, prezent la întâlnire, a salutat inițiativa construirii unei biserici românești, la fel ca și reprezentantul Consiliului Național al Românilor. Oamenii vor face toate demersurile legale și se vor apuca de treabă.

„Eu ca un președinte al Asociației pentru Tradiția și Cultura Românilor DUNĂREA din Kladovo și membru al Consiliului Național Românesc din Serbia, cred că o să pot să îi sprijin și să facem un fel de propagandă și printre membrii noștri și să informez Consiliul național că aici începe o inițiativă pentru construirea bisericii”, a declarat Tihan Matasarevici, membru al Consiliului Național al Minorității Naționale a Românilor din Serbia.

Dorința de afirmare a identității religioase este una puternică printre românii din satele de pe Valea Timocului. Din ce în ce mai mulți frați ai noștri din această parte a Serbiei își doresc biserici românești în satele lor, chiar dacă un astfel de demers este de cele mai multe ori sinuos și plin de piedici venite din partea Bisericii Ortodoxe Sârbe, dar și a autorităților statului vecin.

22 februarie 2020 – Sala Polivalentă Palavela Torino - singurul oraș din Italia pe harta turneului aniversar „Ca la 20 de ani”

Patru noi mandate de deputați în Parlamentul Republicii Moldova! Circumscripțiile uninominale 17, 33, 48 și 50 și-au trimis aleșii în Legislativ.

Președintele Partidului Politic Partidul Nostru, Renato Usatîi, pare să fie pe val după ce a obținut o victorie zdrobitoare la Primăria municipiului Bălți. Acesta ia în calcul și o eventuală candidature la funția de președinte al republicii, dar mai face calcule.

Lista secțiilor de votare din străinătate la alegerile prezidențiale, aprobate prin hotărâre a Autorității Electorale Permanente (AEP), la propunerea misiunilor diplomatice și oficiilor consulare, cuprinde un total de 835 secții de votare.

Alegerile locale din Republica Moldova, din data de 20 octombrie 2019, dau câștig de cauză socialiștilor, care au obținut o victorie de etapă în Chișinău. Candidatul PSRM – Ion Ceban și cel al Blocului ACUM – Andrei Năstase intră în turul 2, ce se va desfășura pe data de 3 noiembrie 2019. Ion Ceban a obținut a obținut 40.16 la sută din voturi, iar Andrei Năstase a obținut 31,09 la sută din voturi.

La 20 octormbrie 2019 au avut loc alegeri locale în Republica Moldova. Cea mai importanță bătălie electorală se dă pentru capitala republicii - Chișinău unde, pentru funcția de primar general au candidat 18 persoane. Potrivit informațiilor preliminare prezentate de Comisia Electorală Centrală, rata de participare la vot în municipiul Chișinău a fost de 36,05%, suficient pentru validarea scrutinului.

După numărarea a 99,7 la sută din procesele verbale, rezultatele sunt clare: Va avea loc turul al doilea, unde se vor confrunta candidatul PSRM – Ion Ceban și candidatul Blocului ACUM, actualul vicepremier și ministru de interne Andrei Năstase.

Rezultale sunt izbitor de asemnătoare cu cele de la scrutinul din 20 mai 2019, atunci când în cel de-al doilea tur de scrutin, Andrei Năstase a câștigat fotoliul de primar, dar mandatul său a fost invalidat de instanțele judecătorești, generând un scandal uriaș. Astfel, dacă în primul tur al alegerilor din 20 mai 2019, la urne s-au prezentat 35,42 la sută din alegători, pe 20 octombrie 2019 s-au prezentat 36,05 la sută din alegători. Tot Ion Ceban și Andrei Năstase au ajuns în turul al doilea.

Rezultate alegeri primar Chișinău, turul I

Ion Ceban, PSRM, 90.284 de voturi - 40,16 la sută;

Andrei Năstase, ACUM, 69.894 de voturi – 31,09 la sută;

Dorin Chirtoacă, PL, 22.858 de voturi – 10,17 la sută;

Octavian Țîcu, PUN, 10.707 voturi – 4,76 la sută;

Valerii Klimenco, PPȘ, 6.841 de voturi - 3,04 la sută,

Victor Chironda, MFN, 6.126 de voturi - 2,73 la sută;

Vladimir Cebotari, PDM, 5.494 de voturi – 2,44 la sută;

Ivan Diacov, PN, 2.248 de voturi – 1 la sută.

Restul candidatților au obținut sub 1 la sută din voturi.

Orașele Bălți și Orhei au primari aleși din primul tur.

Liderul „Partidului Nostru”, Renato Usatîi, a câștigat detașat la Bălți, al doilea oraș ca importanță din Republica Moldova, unde a obținut aproape 62%.

La Orhei, Pavel Verejanu, candidatul PP „Șor”, a obținut aproape 80 la sută din sufragii.

La 20 octombrie 2019 în Republica Moldova s-au desfășurat alegeri locale generale în unitățile administrativ-teritoriale de nivelul I – municipii, orașe, comune, sate, și de nivelul II – în cele 32 de raioane ale țării, în municipiile Chișinău și Bălți, excepție făcând așezările aflate sub controlul administrației din Transnistria. Cetățenii au fost invitați la urnele de vot să aleagă 898 de primari, 10 472 de consilieri locali și 1 108 consilieri raionali și municipali în cele 36 de circumscripții electorale.