Ședința Guvernului Republicii Moldova din 18 octombrie 2019 a adus câteva decizii importante. Guvernul Maia Sandu propune modificări în componența CSM și va acorda subvenții pentru îmbunătățirea traiului în mediu rural. De asemenea, BEI va oferi 100 milioane de dolari pentru gestionarea deșeurilor solide.

Comisia Europeană va oferi Republicii Moldova un sprijin bugetar în valoare de peste 14 milioane de euro pentru a contribui la realizarea reformelor asumate și continuate de noul guvern de la Chişinău.

Consiliul Național al Românilor din Ucraina îi solicită președintelui Zelenski să anuleze articolul 7 al Legii Educației.

Sintagma „limba moldovenească” din mai multe legi în vigoare ar putea fi substituită cu sintagma „limba română”. O inițiativă în acest sens a fost prezentată astăzi la Parlament de către deputații Blocului ACUM, Iurie Reniță și Lilian Carp, potrivit jurnal.md.

„Avem acte legislative care mai păstrează reminiscențele sovietice. Existența în continuare a noțiunii de limbă moldovenească, ce a fost consfințită încă în perioada lui Stalin, din păcate persistă și astăzi. Este un mare neadevăr lingvistic și istoric”, a declarat Iurie Reniță, citat de jurnal.md. Inițiativa legislativă prevede modificarea mai multor legi în vigoare, precum Codul jurisdicției constituționale, Legea privind organizarea judecătorească, Regulamentul Parlamentului, Legea privind actele de stare civilă și Legea privind funcția publică și statutul funcționarului public, dar și alte acte care derivă din aceste legi.

Potrivit autorilor, proiectul de lege este în strictă concordanță legală cu Hotărârea Curții Constituționale, care prevede că, în cazul divergențelor între textul Declarației de Independență și cel al Constituției, prevalează cel din Declarația de Independență. În anul 2013, magistraţii constituţionali au decis că denumirea corectă a limbii de stat în Republica Moldova este limba română şi că textul Declaraţiei de Independenţă, în care se spune că limba oficială este româna, prevalează în raport cu textul Legii Supreme.

A fost discutat şi aprobat proiectul Regulamentului de funcţionare a Consiliului care prevede, printre altele, păstrarea autonomiei fiecărei societăţi culturale – membră a Consiliului pentru a evita o suprapunere a manifestărilor organizate de mediul asociativ românesc din Ucraina. 

La Suceava și Rădăuți, s-a desfășurat, în perioada 3-5 octombrie 2019, conferința științifică internațională ,,Bucovina – identitate și transformare. Patrimoniu construit și peisaj cultural”. La eveniment au participat și oameni de știință din regiunea Cernăuți, potrivit Agenției BucPress.

Timp de trei zile istorici, oameni de litere, sociologi, politologi și jurnaliști au discutat despre peisajul cultural și identitar al Bucovinei de altădată, dar și despre realitatea social-politică. La Suceava, în data de 3 octombrie 2019, în Sala ,,Bucovina” a Consiliului Județean a avut loc un colocviu științific dedicat diseminării rezultatelor obținute în cadrul Proiectului PORT Cultural: „PORTofoliu de instrumente inovative pentru dezvoltarea durabilă a comunităților rurale cu potențial turistic prin valorificarea elementelor de patrimoniu și identitate culturală”.

Au urmat două zile de comunicări științifice la Rădăuți (în Galeria de Artă și sala de Conferințe a Hotelului Gerald’s). Conferința a fost moderată de prof. dr. Marian Olaru, Director al Institutului „Bucovina” Rădăuți din cadrul Academiei Române, care a asigurat buna organizare și desfășurare a evenimentului științific internațional.
Mediul științific din Cernăuți, partea de nord a Bucovinei, a fost reprezentat la conferința de la Rădăuți de Serghei Hakman, doctor în istorie (studiul:„Măsurile pregătitoare politico-diplomatice și militar-propagandistice ale URSS pentru anexarea Basarabiei și a nordului Bucovinei”), Marin Gherman, doctor în științe politice (studiul: „Transformări și metamorfoze ale identității bucovinene și etno-naționale: cazul românilor din Regiunea Cernăuți” ) și de conf. univ. Nataliya Nechayeva-Yuriychuk, doctor în istorie (studiu: „Impactul războiului din 19141–1918 asupra formării identității naționale: aspectul politic și literar”).

Sursa: bucpress.eu

Coagularea mediului asociativ și identificarea liniilor de acțiune necesare pentru păstrarea și dezvoltarea identității lingvistice, spirituale și culturale a românilor de pretutindeni precum și monitorizarea proiectelor finanțate de MRP au fost pe agenda vizitei de lucru pe care ministrul Natalia-Elena Intotero a efectuat-o în Republica Italiană, în perioada 10-18 septembrie 2019.

LIVIU MAZILU: „La discuțiile oficiale cu o delegație a Republicii Serbia am insistat asupra situației comunității din Valea Timocului”. AMĂNUNTE ÎN MATERIALUL VIDEO DE MAI SUS!

Mediul asociativ românesc din Valea Timocului este în continua expansiune. URMĂRIȚI UN AMPLU MATERIAL DOCUMENTAT ÎN URMA DISCUȚIILOR CU LIDERII ASOCIAȚIEI EUDAVA CLADOVA (VIDEO deasupra!)

Ministrul Natalia-Elena Intotero o va efectua o vizită în Republica Italiană, în perioada 10-18 septembrie 2019. Coagularea mediului asociativ și identificarea liniilor de acțiune necesare pentru păstrarea și dezvoltarea identității lingvistice, spirituale și culturale a românilor de pretutindeni precum și monitorizarea proiectelor finanțate de MRP vor fi pe agenda vizitei de lucru.