Au mai trecut încă o dată în 2017, de această dată pe calendarul vechi. Vorbim de sute de români din Severin și din zona Kladovo, care au petrecut Revelionul împreună în restaurantele de la sud de Dunăre, unde distracția a fost maximă. Cu formații de muzică din Serbia, dar și soliști români și preparate tradiționale sârbești, oamenii s-au distrat până dimineața, Două petreceri nu strică niciodată și-au spus ei și cum atmosfera a fost una de senzație au dat frâu liber dansului și jocului.

Seria de evenimente organizate de Institutul Cultural Român de la Viena în contextul aniversării a 100 de ani de la naşterea pianistului şi compozitorului Dinu Lipatti debutează cu ocazia Zilei Culturii Naţionale. La sediul ICR Viena va avea loc duminică, 15 ianuarie, de la ora 18.00, conferinţa în limba engleză „Dinu Lipatti: The Purest Gold“ / „Dinu Lipatti: Cel mai pur aur“ susţinută de canadianul Mark Ainley, unul dintre cei mai pasionaţi cercetători ai activităţii lui Dinu Lipatti.

În cadrul evenimentului, Mark Ainley va prezenta documente inedite din colecţii private şi din arhivele casei de discuri EMI, fiind singurul cercetător al activităţii lui Dinu Lipatti căruia i s-a permis să folosească arhivele sonore și înregistrările nepublicate ale EMI. Totodată, publicul va avea ocazia să asculte fragmente din înregistrări ale lui Lipatti, inclusiv din cele mai recent descoperite, cu lucrări de Scarlatti şi Brahms şi singura înregistrare cu Lipatti interpretând Beethoven, alături de violoncelistul Antonio Janigro.

Titlul conferinţei – „The Purest Gold“ / „Cel mai pur aur“ – vine de la producătorul imprimărilor lui Lipatti, Walter Legge, care vorbea despre cele doar câteva ore de înregistrări ale lui Lipatti ca fiind mici în număr, dar din cel mai pur aur. Student fiind, când am descoperit imprimările lui Lipatti am fost foarte inspirat şi am devenit foarte interesat de arta lui; am vrut, desigur, mai mult aur! (Mark Ainley)

Mark Ainley este expert în înregistrări istorice, având o experienţă vastă asupra artei celor mai apreciaţi interpreţi din ultimii 150 de ani. Activitatea sa de documentare cu privire la viaţa şi activitatea lui Dinu Lipatti (1917-1950) este recunoscută în plan internaţional. Cercetările sale au dus la descoperirea unor înregistrări ce nu fuseseră anterior editate şi la dublarea, în acest fel, a numărului de minute disponibile, oferite ulterior marelui public de prestigioase case de discuri, precum EMI. Ainley a coprodus aceste înregistrări lansate în premieră şi care au primit Premiul Criticii Muzicale Germane în 1995. Ulterior, el a publicat un articol amplu în International Piano Quarterly şi a produs un CD realizat de EMI la împlinirea a 50 de ani de la moartea lui Lipatti. În 2017, cu prilejul aniversării Centenarului Dinu Lipatti, vor fi lansate noi înregistrări descoperite de Mark Ainley într-o colecţie privată din New York. De asemenea, Ainley pregăteşte un nou articol despre Dinu Lipatti care va fi publicat în ediţia martie-aprilie 2017 a revistei International Piano.

Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chişinău în colaborare cu Teatrul Naţional „Satiricus I.L.Caragiale” şi Uniunea Teatrală din Moldova organizează o reprezentaţie cu piesa „Ciuleandra” de Liviu Rebreanu, în regia lui Alexandru Grecu, la Tiraspol. Spectacolul va avea loc pe data de 15 ianuarie 2017, la Teatrul „Nadejda Aronetkaia” din Tiraspol şi se înscrie în seria de evenimente organizate de ICR Chişinău cu prilejul Zilei Culturii Naţionale. La Chişinău va avea loc tradiţionalul concert de muzică clasică cu prilejul Zilei Culturii Naţionale, pe data de 17 ianuarie 2017.

<<„Ciuleandra” este un spectacol multidimensional: scene din memorie, scene din vis, scene proiectate se intersectează cu fabula propriu-zisă. (...) Stilul modal-evocativ care-i caracterizează îndeosebi pe interpreţii rolurilor-cheie – Puiu (Valentin Delinschi), Faranga (Valeriu Cazacu), Mă-dălina (Ludmila Gheorghiţă), Ursu (Sergiu Finiti), mama Mădălinei (Lilia Cazacu) crează matricea unui destin comun. Toţi ei, într-un fel sau altul, sunt implicaţi în această crimă, deşi făptaş e unul singur, Puiu, care nu se transformă într-un personaj respingător, faţa nu i se acoperă de plăgi sau pete. El trebuie să plătească, prin forţa destinului, nişte datorii. Poate ale vechiului neam de boieri, Faranga.

În spectacol se evocă forţa destinului. Mesajele sunt transmise printr-un joc fin, simţire elevată, voci pătrunzătoare. Se face apel la formulele folclorice care nu sunt utilizate doar ca element etnografic, ci „puse” să funcţioneze organic în fabula spectacolului. Ciuleandra, de exemplu, nu este un simplu dans, ci un dans ritualic care încheagă destine, naşte tragedii. Cum tragic a fost şi destinul Mădălinei. Cine se încinge în acest ritm turbat, nu mai are scăpare. „Iubite, mă aprind de dor şi ard precum o lumânare!” cântă cu disperare Mădălina Crainicu, evocând formula dragostei sale pentru Ursu.

Mădălina din „Ciuleandra” are ceva de floare, o sua¬vitate greu de redat prin mijloace artistice dacă sufletul, el, nu simte şi nu cunoaşte căile pe care se poate ajunge în această poiană scăldată de lumină”, scriam cu ocazia premierei.

Rolul Mădălinei a fost modulat din mişcare, graţie, voce, trăire. Însăşi prezenţa ei în scenă, răspândea în jur puritate. A murit fără să se apere, fără să protesteze. A murit iubind. S-a stins ca o lumânare. Imaginea ei va mai fi însă evocată pe parcursul spectacolului. Ca o stare de mnemozie a lui Ursu. Ca un ecou al frământărilor lui Puiu, chinuit şi rătăcit, încercând din răsputeri să-şi amintească Ciuleandra. După toate acestea, şi-ar dori cineva să fie în locul lui Puiu? Spre sfârşit, vocea lui Valentin Delinschi suna jalnic ca o strună ruptă, nu, nu se frângea, dar se pierdea în spaţiul scenic...>> - Larisa UNGUREANU, critic de teatru.

Concert de Ziua Culturii Naţionale

Un alt eveniment cultural deosebit, dedicat Zilei Culturii Naționale, este un concert de muzică clasică. Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chişinău în colaborare Ambasada României în Republica Moldova şi Sala cu orgă organizează tradiţionalul concert de muzică clasică cu prilejul Zilei Culturii Naţionale. Evenimentul va avea loc pe data de 17 ianuarie 2017, ora 18.00, la Sala cu orgă şi va fi susţinut de Orchestra Naţională de Cameră a Sălii cu orgă sub bagheta maestrului Cristian Florea, solistă: Maria Florea (vioară).

În program: G. Enescu - Intermezzo pentru corzi; T. Vitali - Ceacona pentru vioară și orchestră; P. Warlock - Capriol-suite; P. Ceaikovski: Vals – scherzo; B. Bartok - Dansuri românești; C. Florea - Variațiuni de prin Ardeal. Intrarea este liberă.

În acest an, Ziua Culturii Naţionale e sărbătorită în Marea Britanie prin inaugurarea unei secţiuni de carte românească la Biblioteca Willesden Green din Brent, marele cartier londonez care găzduieşte cea mai mare concentrare de români din spațiul britanic.