Departe de țara mamă și de frământările politice de aici, românii din Valea Timocului – Serbia își caută cu disperare drumul către identitate culturală, lingvistică și religioasă. Și cum în acest an vor fi alegeri pentru Consiliul Național al Românilor din Serbia, etnicii români fac demersuri disperate de coalizare a asociațiilor răspândite într-o zonă în care neoficial trăiesc circa 300.000 de români. La Petrovac na Mlavi a luat ființă Federația Românilor din Serbia, care pentru început va reuni un număr de 6 asociații românești. Federația este condusă de unul dintre cei mai proeminenți lideri ai românilor din Timoc, Dragan Demici, cel care va candida pentru un loc în Consiliul Național al Românilor din Serbia. La întâlnire au fost prezenți și alți lideri marcanți al comunități românești din Valea Timocului. Este vorba de Tihan Matasarevici - președintele Asociației pentru Tradiția și Cultura Românilor din Serbia; Vlada Savici - președintele Asociației „Renașterea Românilor din Serbia”. De asemenea, un reprezentant al Ambasadei României la Belgrad a onorat adunarea, precum și un vicepreședinte al Cionsiliului Municipal din Petrovac na Mlavi.
Vezi ce a declarat Dragan Demici despre scopul și programul întâlnirii de la Petrovac na Mlavi, AICI
Mesajul lui Tihan Mataserevici, membru al Consiliului Național al Minorității Naționale a Românilor din Serbia, AICI
Cu aceeași ocazie a evnimentului istoric de la Biblioteca municipală din Petrovaț, a avut loc și un program artictic dedicat Zilei Culturii Române, susținut de copii care urmează cursurile de limba română în această zonă. Copii au recitat din Eminescu și au cântat melodii inspirate de versurile nemuritoare ale marelui nostru poet național.
Un fragment din programul artistic puteți viziona AICI
În Serbia de Răsărit sau Valea Timocului, așa cum i se mai spune, trăiesc neoficial circa 300.000 de români. Aceștia luptă de aproape două secole pentru drepturile lor la identitate, într-un mediu ce le-a fost mereu ostil, de-a lungul istoriei. Principala lor problemă actuale rămâne lipsa presei de limba română și comunicare defectuoasă cu autoritățile statului, dar și între asociațiile românești.
