În anul școlar 2025/2026 în toate școlile românești gimnaziale (I-VIII) din Voivodina s-au înscris un număr foarte mic de elevi, mulți dintre elevii români au plecat în clasa I-a în școlile cu limba de predare sârbă. În clasa I-a în toate școlile din Voivodina cu limba de predare română sunt mai puțin de 70 de elevi!!!
- NICOLINȚ, Clasa a I-a - 10 elevi;
- SÂN-MIHAI (LOCVE), Clasa a I-a - 13 elevi;
- GREBENAȚ, Clasa a I-a - 3 elevi;
- COȘTEI, VOIVODINȚ, Clasa a I-a - 3 elevi, respectiv 0 elevi;
- SÂNMIANĂȘ (BARICE), Clasa a I-a - 3 elevi;
- UZDIN, Clasa a I-a, 7 elevi;
- VÂRȘEȚ, Clasa a I-a - 3 elevi (Mesici - 4, Sălcița - 1, Iablanca - 2 și Straja - 3 elevi);
- ALIBUNAR, Clasel a I-a și a- III-a, 2 elevi;
- SELEUȘ, Clasele I – IV; 7 elevi;
- TORAC (BEGEJCI), Clasa a I-a - 5 elevi;
- SATU NOU, Clasa a I-a - În 26.06. 2025, 1 elev, iar în 18.08.2025, printr-o magie extraordinară - 5 elevi;
- ECICA, Clasa a I-a - 1 elev;
- PETROVASÂLA (VLADIMIROVAȚ), Clasa I-a - ???
Întrebarea este: câți elevi din părinți români nu au plecat la școală în limba română ci în limba sârbă și întrebarea și mai importantă: din ce cauză? ce a făcut sau ce face Consiliul Național al Minorității Române din Serbia și Departamentul pentru Învățământ ca să oprească acest lucru?
Situația într-o școală gimnazială, spre exemplu la Seleuș, este următoarea: - clasa a V-a – 1 elev, clasa a VI-a – 3 elevi; clasa a VII-a – 1 elev; clasa a VIII – 0!
La Satu Nou, care cândva a fost un sat mare pur românesc, în clasa a V-a – 8 elevi, clasa a VI-a – 9 elevi; clasa a VII-a – 5 elevi; clasa a VIII-a – 2 elevi.
Eu mă întreb, oare cât va mai permite statul sârb să funcționeze o clasă cu doi sau cu un elev elevi în timp ce regula spune cel puțin 15 elevi (care sunt, însă părinții românii își dau copiii la sârbi nu la români).
Situația nu este mult mai altfel nici la cele două licee cu limba de predare română. La Liceul de Economie și Comerț din Alibunar clasa a IX-a cu limba de predare română au înscris-o 7 elevi iar la Liceul ”Borislav Petrov Braca” din Vârșeț, clasa a IX-a au înscris-o 20 de elevi. Aici este important să spun că prin anii 80 au fost câte două clase paralele cu câte 30 de elevi, deci total 60 de elevi.
La Școala Înaltă pentru Instruirea Educatorilor ”Mihailo Palov” și la Facultatea de Învățători din Vârșeț sunt studenți să-i numeri la o mână și întrebarea este până când se vor putea menține aceste două școli înalte.
Școala cu limba de predare română nu are viitor atâta timp cât românii gândesc ”îmi trimit copilul la școală cu limba de predare sârbă și vecinul să-și trimită copilul la o școală românească ori pur și simplu nu mă interesează” ...
Asta este adevărul nostru cel de toate zilele ...